După doi ani şi cinci luni a venit vremea pentru o schimbare. Nu, nu renunţ la articolele pe teme politice, ci doar le mut într-un alt loc. Faptul că "CristianBanu.ro" însemna aproape exclusiv opinie politică a avut darul de a-mi afecta "brandul" personal, limitându-l drastic la o parte care nu are foarte multă pondere în "economia" activităţilor mele, deşi am fost foarte harnic şi conştiincios în administrarea acestui blog la fel ca în tot ceea ce fac, reuşind în proporţie de 95% să păstrez ritmul de un post pe zi lucrătoare.
Aşadar, de azi, mă puteţi citi aici. Dar şi aici, sau aici. Sper că vă veţi updata bookmarkurile. Blogul de aici va rămâne, în mod sigur, ca arhivă. Încă nu m-am decis cum va arăta CristianBanu.ro 2.0. Sugestii?

Băsescu face şi lucruri bune.

Avem 4 partide politice care declară că vor susţine o moţiune de cenzură împotriva guvernului şi un al cincilea care cochetează cu ideea. Împreună, cele cinci ar avea peste 75% din voturi. Ceea ce nu înţeleg este, de ce nu o depun?

La nici o săptămână după referendumul privind suspendarea preşedintelui (BTW, mai ştie cineva că sâmbătă a fost un referendum câştigat de Băsescu cu 75%?) putem trage o concluzie surprinzătoare. Câştigătorul este... PNL, cu largul concurs al taberei prezidenţiale. [Read More!]

Cine scapă din toată această tevatură care pare a avea drept rezultat mai mult sau mai puţin vizibil disoluţia partidelor politice? PNL şi PSD par victime sigure, în vreme ce PD este pe cai mari, deşi, la o privire mai atentă şi acest partid are vulnerabilităţi serioase. Chiar dacă se spune că PNL se apropie de pragul electoral (eu mă îndoiesc că în cazul unor alegeri ar lua mai puţin de 12%), un lucru este clar. Bătălia se va da în trei, restul partidelor urmând a dispărea din viitorul parlament. [Read More!]

PSD vrea să intre la guvernare şi o anunţă răspicat. Problema este, însă, cu cine va intra la guvernare. PNL a respins oficial orice posibilitate de a accepta o astfel de colaborare (ceea ce, ca urmare a antecedentelor lui Tăriceanu, nu poate fi luat în considerare). La fel şi PD, deşi există contacte cu „grupul de la Cluj”, şi mai nou se pregătesc să scoată din statut interdicţia colaborării cu PSD. [Read More!]

PNL este un partid răsfăţat de soartă. Indiferent de capacitatea liderilor săi, el primeşte întotdeauna ajutor de la ceilalţi. Din nou, Stolojan şi Stoica reuşesc să salveze PNL, numai că de data aceasta o fac fără să vrea. [Read More!]

Am tot urmărit reacţiile şi comentariile de după referendum pentru a vedea în ce măsură acest experiment va fi folositor pentru România, pentru clasa politică. În mod normal, cel mai dezamăgitor comportament l-a avut Traian Băsescu, iar cel mai lucid comportament l-au avut Ludovic Orban (asta da surpriză de proporţii) şi Ioan Rus (aici nu este nici o surpriză). [Read More!]

Preşedintele se pare că ia foarte în serios ideea de republică populară şi "va dialoga cu poporul" din trei în trei luni. Devine interesant.

70-30 ora 10
64-36 ora 12
53-47 ora 14 !!!! Se pare că e intoxicare :-?
65-35 ora 16

UPDATE 16:58
CURS estimează 65-35
INSOMAR estimează 55-45
Prezenţă la vot 24% la ora 16.

PSD susţine că e chiar 51-49.
PD susţine că e 70-30.

UPDATE 19:00
CURS 62-38
INSOMAR 55-45

Prezenţa la vot estimată la final 35%.

UPDATE 19:48
SCOR FINAL ?
70-30

Graţie fenomenului care se numeşte "Google bomb", blogul lui Mircea Geoană a ajuns numărul unu pentru cuvântul-cheie "Prostănac". Asta este. A mai păţit-o şi George Bush, şi chiar site-ul PSD în campania din 2004. Dar să fii ditamai directorul la Oracle şi să nu fi auzit de google bombs şi crezi că Mircea Geoană a făcut-o singur înseamnă că eşti chiar... prostănac. Geoană are măcar scuza că aici este o victimă. Dar prostănacul ăsta?

Când vezi intelectuali respectabili precum Patapievici şi Liiceanu care sunt foarte aproape de portretul ideal al elitistului prin excelenţă proslăvind virtuţile poporului şi conducătorului iubit, sentimentul de greaţă firească începe să se lupte cu cel de teamă. O astfel de anulare a spiritului critic, o eludare a spaţiului democratic în favoarea „democraţiei populare” face mult mai mult rău decât simpla compromitere a intelectualităţii. [Read More!]

Acum am realizat o chestiune care nu cred că este o coincidenţă. De-a lungul timpului am întâlnit oameni care se declară liberali, oameni care se declară pesedişti, oameni care se declară peremişti, dar nici unul care se declară pedist. Mi se întâmplă doar mie?

În sfârşit un sondaj mai aproape de realitate. şi asta nu pentru că e de la "oligarhul rău", ci pentru că se înscrie în logica evenimentelor. Participarea la vot nu are cum să fie de 80%, deoarece miza reală nu este foarte mare (înclin să cred că nici 50% nu vor fi) şi nici nu au cum să voteze 80% cu Băsescu în condiţiile în care accentuarea populismului şi agresivităţii face pe mulţi dintre simpatizanţii săi să se dea înapoi jenaţi.

Cotidianul tot insistă pe ideea că „grupul de la Cluj” din PSD este gata să-l dea jos pe Mircea Geoană pentru a intra la guvernare alături de PD. Sunt citaţi chiar doi membri importanţii ai grupării, Dâncu şi Ilie Sârbu, cu declaraţii în acest sens. Că există astfel de discuţii recunoaşte şi Cristian Diaconescu. Cine pe cine intoxică? [Read More!]

Cum, măi băieţi, PNL mai intră în Parlament? PD n-a ajuns la 80%? Hai că se poate, mai e doar un pic. De aia e SOV oligarh de bine...

Uite că Hrebenciuc a avut dreptate. Dacă are dreptate şi cu celelalte? Între timp, o fi aflat şi domnul Boc?

Aş putea să ştiu şi eu care sunt legile clientelare votate de actualul guvern? Că nu prea am sesizat vreo activitate deosebită de la instalarea guvernului Tăriceanu II.
"Îmi este ruşine de acţiunile Guvernului actual şi ale Parlamentului, care susţin legi clientelare", a declarat pentru Die Welt fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei. Sunt de acord că actualul guvern este o dezamăgire cruntă, mă refer aici la Vosganian, de la care chiaf aveam pretenţii, dar de aici până la ce boscorodeşte doamna Macovei e cam mult, semn că distinsa doamnă este preocupată de piarul personal şi mai puţin de treburile justiţiei.

În condiţiile radicalizării discursului şi de o parte şi de alta, mă întreb cum anume poate funcţiona potenţiala coabitare între preşedinte şi actuala clasă politică, cum şi-ar putea îndeplini acesta promisiunile electorale din această campanie (promisiuni la fel de gratuite ca acel „demisionez în cinci minute”) deoarece – aşa cum sună majoritatea explicaţiilor celor care îl votează, Băsescu este votat din alte motive. Dacă acum aceste promisiuni nu sunt foarte băgate în seamă, ele vor fi totuşi decontate în adevărata campanie electorală. [Read More!]

Pornită de la o discuţie pe tema articolului de ieri, o problemă care merită abordată mi se parte este cine va achita nota de plată. şi nu mă refer aici la plimbatul „poporului” de la un miting la altul, practicată şi de o parte şi de cealaltă (unii la 5 stele, alţii cu RATA, după posibilităţi), ci la fractura lăsată în societatea românească. [Read More!]

Multă lume care citeşte acest blog este convinsă că sunt ziarist, ceea ce nu este întru totul adevărat. Da, "la bază" sunt ziarist, însă ultima dată când am lucrat "full time" a fost în 1995, de atunci încoace jurnalismul fiind un part-time mai mult sau mai puţin relevant. De aceea, începând de azi, voi încerca să re-echilibrez balanţa. Aşadar, tataratatam, ladies and gentlemen, I give you the other me.
Feedback needed.

Se apropie ziua votului şi România ratează încă o şansă de a discuta la modul serios despre viitorul său, despre modelul de societate spre care se îndreaptă. Desigur, nu de la Traian Băsescu aşteptam aşa ceva. El face ceea ce ştie cel mai bine, să mobilizeze masele şi să creeze spectacol. [Read More!]

Încetul cu încetul încep să se întrevadă proiectele şi strategiile politice ale celor două tabere. Parlament unicameral şi o republică indefinită (dar cu mai multe puteri la preşedinte), dimpreună cu un vot uninominal, de partea cealaltă se întrevede o republică parlamentară cu un parlament bicameral şi un vot care poate fi şi uninominal. [Read More!]

Mostră de manipulare jurnalistică:

Titlu: "Frattini avertizează România"

Chapeau:
Purtatorul de cuvant al comisarului Frattini, Friso Roscam Abbing, intervievat pe tema scandalului din justitia romana in cazul Tulus, a spus ca important e ca lupta anticoruptie sa nu fie obstructionata, informeaza BBC.

Din articol:
"Ce este insa deosebit de important este ca acest extrem de necesar proces de reforma a justitiei si lupta impotriva coruptiei - care afecteaza Romania atat la nivel mediu, cat si la nivel inalt - asadar, ca aceasta lupta extraordinar de importanta sa nu fie obstructionata. Sa nu apara ingerinte prin schimbari, revocari sau numiri. De aceea am subliniat nevoia de a avea legi stabile in baza carora procurorii sa-si poata indeplini misiunea", a declarat Abbing, purtatorul de cuvant comisarului european pentru justitie si vicepresedinte al Comisiei Europene, Franco Frattini.
[...]
El a respins speculatiile privind o posibila activare a clauzei de salvgardare si a spus ca justitia si clasa politica trebuie sa se concentreze asupra a ce mai ramane de facut.

Sursa.

Să aibă asta legătură cu declaraţia lui Maior că în presă există ofiţeri acoperiţi?

Cel mai tare afiş electoral pro-Băsescu. Via Gigel.

Una dintre acuzaţiile pe(le)diştilor este că actualul Parlament şi Guvern nu sunt legitime şi că nu respectă voinţa populară. Primul care s-a grăbit să acuze guvernul de ilegitimitate a fost chiar Traian Băsescu şi a existat la un moment dat temerea că nu va semna decretele de numire ale noilor miniştri, după cum nu semnase decretul de numire a lui Cioroianu. Realitatea este însă diferită de propagandă. [Read More!]

Articolul de azi îl găsiţi aici.

Aprobarea legii ANI într-o formă mai aspră decât a Monicăi Macovei reprezintă o dovadă că Parlamentul nu este chiar atât de idiot precum ni se spune, ba din contră. În definitiv, pe ei nu-i doare mâna să voteze. În România corupţia nu se dezvoltă din cauză de lipsă de legi sau de instituţii (ce mare scofală că avem DNA şi e folosit de Băsescu pentru presiuni, neavând de când există finalizat NICI UN DOSAR) ci pur şi simplu din cauză de neaplicare a legii şi dezinteres al opiniei publice, care în afară de câteva indignări şi înjurături nu face nimic. Chiar nu ştiau cei 37% care au votat în 2004 cu PSD-ul despre măgăriile făcute de liderii acestuia? La fel şi cu anticomunismul. Chiar nu ştia nimeni ce au făcut Păunescu şi Vadim or Ion Iliescu? Să fim serioşi. Ei au fost votaţi TOCMAI pentru că sunt ceea ce sunt.

Doar mie mi se pare o coincidenţă faptul că Monica Macovei cere demisia noului Ministru al Justiţiei chiar în ziua în care Senatul (ticăloşit) aprobă Legea ANI într-o variantă mai aspră decât a doamnei Macovei? şi că Morar & Comp. fac gălăgie cât cuprinde doar-doar n-o băga lumea de seamă că ei hărţuiau de doi ani duşmanii politici ai lui Traian Băsescu fără a trimite odată dosarele în instanţă? Dacă Morar a fost sunat acum două săptămâni, de ce a declarat-o abia azi? Nu cumva fiindcă ei au încercat să pună monopol pe anti-corupţie? Just asking.

Pentru multă lume, Paler va rămâne probabil doar analistul politic acid şi ciufut... Pentru mine, Paler este un mare poet, autorul uneia dintre cele mai frumoase poezii din limba română. [Read More!]

Unul dintre motivele pentru care Băsescu va pierde – acum, la referendum, sau în viitorul apropiat – îl reprezintă demonizarea celorlalţi. şi nu mă refer aici la clasa politică, faţă de care există un relativ consens de păreri negative, cât mai ales la electorat. Practic, Traian Băsescu nu face altceva decât să transfere electoratului propriile sale eşecuri. [Read More!]

N-aş vrea să fiu tocmai eu cel care să le dea idei celor de la PD, mai ales eminentului jurist Traian Boc, însă modificarea legii referendumului mi se pare că are în ea un sâmbure de neconstituţionalitate. Legea referendumului face referire la trei tipuri de consultări populare: pentru aprobarea Constituţiei, pentru chestiuni de importanţă naţională şi pentru suspendarea preşedintelui. Logic mi s-ar părea ca toate trei să aibă acelaşi regim de aprobare, fiindcă nu văd de ce aprobarea Constituţiei sau o cosultare pentru votul uninominal ar fi mai importantă decât demiterea unui preşedinte. Toate acestea sunt situaţii excepţionale şi nu ar trebui făcută o diferenţă între ele.

În articolul de ieri analizam datele sondajelor de opinie din ultimele trei luni care arată aproximativ la fel, semn că taberele sunt stabilite şi prea multe surprize nu mai sunt posibile. În aceste condiţii, care ar fi şansele lui Traian Băsescu? [Read More!]

Ajută un om să meargă acasă. Votează DA la referendum!

=))

Punând cap la cap sondajele apărute în aprilie cu cel dat publicităţii ieri de IMAS observăm că, ponderând cu marja de eroare de aproximativ 3% tipică sondajelor noastre, situaţia nu s-a schimbat decisiv din ianuarie şi până azi. [Read More!]

Mitingul PSD de 1 mai a fost tratat de toată lumea în cheie ironică, superficial, deşi el are transmite câteva semnale importante. Toţi s-au oprit la cumpărarea electoratului cu bonuri de mici şi bere, iar reportajele de la acţiunea PSD au evidenţiat exclusiv elementele de coloratură. Lucrurile sunt însă mai complexe. [Read More!]

Dintr-o capitală semi-pustie cu ocazia operaţiunii "grătarul de unu mai la munte sau pe litoral (bulgăresc-românesc=17,000-10,000)", PSD-ul reuşeşte să aducă 10,000 de oameni în stradă şi să facă 2000 de noi membri de partid. Traian Băsescu nu a reuşit să strângă decât vreo 5000 (cu indulgenţă). Să înţelegem de aici că micul bate principiul? Sau că pur şi simplu "cel mai iubit fiu al poporului" nu este de fapt atât de iubit?

LATER EDIT
La un calcul sumar, 4 mici + o bere pentru 9 milioane de alegători ar fi vreo 10 milioane de euro, o nimica toată pentru un "mogul" sau "oligarh". O "suveică", ceva?

LATER LATER EDIT
Cotidianul plusează şi zice "aproape 20,000". NewsIn, mai modest, spune 5000. Evenimentul Zilei "peste 10,000".

Asistăm zilele acestea la naşterea unui nou mit politic autohton: „Puterea Parlamentului”. Românii descoperă cu surprindere că a apărut o instituţie mai puternică decât „vodă”, capabilă chiar să-l suspende pe „vodă” sau să numească un guvern nedorit de acesta, guvern pe care să-l ţină apoi în şah. [Read More!]