Parerea mea

20 October

De ce să fie privatizată BCR?

Depunerea ofertelor de către şapte bănci internaţionale pentru achiziţionarea BCR a readus īn dezbatere oportunitatea privatizării acesteia. Īncurajaţi de succesul enorm avut - să ne reamintim că la precedenta tentativă nu se prezentase nimeni şi atunci s-a preferat varianta cu Banca Mondială şi IFC, divizia de investiţii a FMI - s-au trezit unii să se īntrebe "dacă tot este aşa de bună, de ce o vindem?"

Asemenea ţăranului venit la tārg cu o vacă stearpă şi slabă de i se vedeau coastele şi ajutat de un tārgoveţ mai ghiduş care a īnceput să o laude s-a răzgāndit fiind el īnsuşi convins de minciunile īndrugate de tārgoveţ, se trezesc acum unii să conteste privatizarea BCR şi CEC, īn ideea că statul nu ar trebui să privatizeze "chiar tot", argumentul lor fiind că aşa se īntāmplă şi la alţii, Franţa, Germania şi Grecia fiind cele mai frecvente exemple.
Tehnic vorbind, există un sāmbure de adevăr. Īn mod normal, statul ar trebui să păstreze activele profitabile şi să le administreze. Problema este īnsă că la noi, statul s-a dovedit un administrator dezastruos. Catastrofa managerială se vede cel mai bine īn cazul CEC, care mai beneficiază şi de o serie de monopoluri. Nici BCR nu este foarte departe, deşi trebuie recunoscute eforturile sale de modernizare.
Cu atāt mai puţin īn domeniul bancar statul ar trebui să mai păstreze ceva. Cazul Bancorex este īncă viu īn minte. Chiar şi īn cazul BCR au existat cazuri - de mică amploare, e adevărat, - de acordare de finanţări preferenţiale şi tocmai aceasta este de evitat.
Trist dar adevărat, dovedindu-şi incapacitatea, statul ar face cel mai bine să se retragă din domeniile īn care nu poate performa. Altfel, va trebui să plătim cu toţii nota. Aşa cum o facem pentru Bancorex, de exemplu. Desigur, privatizarea nu este obligatoriu lozul cāştigător. Dar, īn general, toate privatizările efectuate "pe bune" şi nu pe ochi frumoşi au fost rentabile. Cum este Dacia sau Sidex, de exemplu. Ce s-ar fi īntāmplat dacă la Dacia nu ar fi venit Renault? Cel mai probabil ar fi avut soarta ARO.
Desigur, eu personal sunt adeptul unui stat minimalist şi a unui liberalism de tip anglo-saxon. Dar sunt capabil să īnţeleg argumentele celor care susţin că trebuie ca statul să păstreze cāteva din resursele-cheie, cum ar fi distribuţia petrolieră, părţi din sistemul bancar. Există şi mijloace prin care statul poate face acest lucru īntr-un mod... capitalist, cum ar fi prin bursă. şi desigur, sunt de acord cu argumentul că este necesară o abordare mai pragmatică a problemei şi nu doar fiindcă ştim că statul este prost administrator şi politicienii tind să profite de pe urma activelor statului trebuie acum ca el să renunţe la toate activele sale care au potenţial de a fi profitabile, fiindcă asta ar īnsemna să acţionăm asupra efectului, nu asupra cauzei.
Numai că, problema se pune īn termeni de costuri. Or, din punctul acesta de vedere, cred că este mai profitabil să vindem activele şi statul să īncaseze din taxe, decāt să rămānă la stat că poate-poate. Multă lume a protestat cānd statul a vāndut Dacia pe un preţ de o zecime din suma plătită de coreeni pentru fabrica de la Craiova. Īnsă banii īncasaţi ca taxe şi impozite sunt mai mulţi, ca să nu mai vorbim de influenţa īn balanţa exporturilor.
Este posibil ca īn viitor lucrurile să se schimbe şi administraţia să devină profesionistă. Dar pānă atunci mai este mult.
posted at 00:00:00 on 10/20/05 by Cristian Banu - Category: General

Comments

No comments yet