Firmă care activează în domeniul pharma. Postul: reprezentant medical. Cerinţe: medic/farmacist, ceva experienţă în vânzări, limba engleză la un nivel minim (companie multinaţională, multe raportări în lb. engleză), carnet conducere. Au sosit în total 654 de cv-uri. Doar 39 (treizeci şi nouă) îndeplineau condiţia de bază, medic/farmacist. Dintre acestea, 17 nu aveau nici o experienţă în vânzări. 6 nu aveau nici un fel de experienţă. 10 selectate pentru interviu. S-au prezentat 7. 5 aveau pretenţii salariale exagerate chiar şi pentru perioada de dinainte de criză.
Au depus: fotomodele (vreo 10, 2 dintre ele cu tot cu galerie de poze – nu vreţi să ştiţi cum arată un CV de 15 MB, desigur, trimis pe mail), 25 vânzătoare diverse profiluri (mobilă, gogoşerie, confecţii, cosmetice…), 169 secretare/asistent managere, agenţi de vânzări (314), dintre care cu o singură experienţă în CV 246, 4 (patru) indieni, 2 africani (da, Congo), un iranian, un francez (?!). 80% din CV-uri aveau denumiri geniale (CV.doc, CV 2010.doc, CV nou.doc, CV engleza.doc). 76% din adrese de mail erau haifaviste (pisicutza69…, andreiutza90…, cover_girl_best. 89% din CV-uri erau în formatul aberant de CV european (să-i trăiască familia şi tot neamu’ celui care l-a inventat).
Criză? Ce e aia criză? Mărturisesc că nu am mai avut de a face cu recrutarea din 2007 când am recrutat echipa la ISS. Deşi este criză şi sunt mii de şomeri, este mai greu să găseşti oameni decât în plin avânt economic. Citind CV-urile îmi dau seama câţi dintre aceşti actuali şomeri frecau de fapt menta prin firme, câţi absolvenţi de Spiru sunt în piaţă şi vor „un post conform pregătirii”, câţi analfabeţi cu fumuri există… Deprimant.
Cel/cea mai…
- tare nume de fişier: New WordPad Document.doc
- simpatică adresă de mail: alinutza_blondutza@
- cea mai profundă: serendipity@
- ciudată experienţă de muncă: fotbalist Juventus Colentina
- tare poză: la PC în camera copilului (?) – se văd postere cu Mickey Mouse şi multe, multe pluşuri (nu, nu erau poze în costum de baie); locul doi, o poză în rochie de naşă şi sărmăluţe în păr.
- cea mai depărtată experienţă: vânzător gogşerie;
- cea mai înaltă calificare: un MBA la Iaşi (sic!)
- cea mai slabă calificare (hm, nu ştiu dacă e termenul cel mai corect): şcoala de moaşe (singura fără studii superioare, da, vânzătoarea la gogoşerie era absolventă de marketing şi relaţiii internaţionale la Spiru Haret)
Comments
Un răspuns la „CV-uri de criză…”
[…] leg fiindcă au legătură. Una mult mai mare decât bănuiam la prima vedere. Recent am derulat un proiect de recrutare pentru un client. Am tangenţă cu activitatea de HR din 2002 şi fac recrutare de prin 2003-2004. […]